OCDE a aprobat, în cursul acestei săptămâni, primul Aviz Formal, ca urmare a evaluării României în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget, informează Ministerul Finanțelor.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a confirmat informațiile Profit.ro despre reducerea cheltuieilor bugetare, că sunt pregătite măsuri în acest sens, iar ele trebuiau să fi fost finalizate ca analiză, doar că au fost câteva priorități care au generat întârziere. ”Vom analiza toate aceste chestiuni în coaliție”, a mai spus liderul liberal.
Ministerul Finanțelor a pregătit o serie de propuneri cu impact pe reducerea cheltuielilor bugetare, au declarat surse apropiate situației. Potrivit informațiilor Profit.ro, proiectul reglează unele dintre măsurile adoptate pe finalul anului trecut, prin Legea 296 și OUG 115.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care ar urma să aducă unele modificări măsurilor de restricționare a cheltuielilor în sectorul public, adoptate cu aproximativ o lună în urmă. Astfel, pe lângă unele schimbări mai tehnice, vizând accesarea de fonduri europene, primarii ar urma să fie exceptați de la restricția impusă la final de octombrie autorităților locale și centrale de a mai angaja cheltuieli noi de investiții, altele decât cele cu fonduri europene.
Legea privind reducerea cheltuieilor bugetare, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, a condus la imposibilitatea legală ca angajaților CFR și Metrorex să le mai poată fi acordate tichete de masă. Acum, după intrarea în vigoare a Legii, Ministerul Transporturilor vrea exceptarea angajaților de la căi ferate și metrou, astfel încât să le poate fi acordate din nou tichete de masă, iar angajaților cu salarii de cel mult 8.000 lei, anumite ajutoare.
Conducerea Asociației Managerilor de Muzee susține modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul ordonanței de urgență privind reducerea deficitului bugetar, deoarece măsurile propuse ar avea efecte nedorite asupra lucrătorilor din domeniul cultural.
Guvernul ia în calcul să excepteze companiile de stat listate la bursă de la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, care presupun și reducerea posturilor de conducere, au declarat surse oficiale. Guvernanții consideră că, în caz contrar, ar pune în pericol performanța managerială a companiilor respective.
Guvernul a aprobat ordonanța tăierilor de cheltuieli, prezentată de către Ministerul Finanțelor la începutul acestei săptămâni. Potrivit proiectului pus în dezbatere, tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei.
Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.
România, deși în 2015 se număra printre statele cu cea mai bună situație a finanțelor publice, a urcat brusc, în 2016, pe a doua poziție în rândul țărilor cu cele mai șubrede finanțe.
Ministerele au propus prin planurile depuse la Guvern, până la termenul limită de astăzi, reduceri de cheltuieli de până la 3 miliarde de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. În contextul în care premierul a cerut reduceri de cheltuieli de circa 20 de miliarde de lei, restul până la acest nivel ar urma să vină printr-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, o ordonanță trenuleț, care ar urma să intre în vigoare până la începutul lunii mai.
România a depus la Paris, cu ocazia vizitei prim-ministrului Nicolae Ciucă, Memorandumul Inițial pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE/ OECD), urmând să înceapă efectiv procesul de aderare la această organizație, proces care durează de obicei între minimum 3-4 ani și cel mult 10-11 ani. După cum a relatat Profit.ro, procesul de aderare va costa România circa 5,8 milioane de euro, bani care trebuie achitați până la finalul acestui an. Executivul are în vedere și asigurarea unui ”cadru de salarizare stimulant, similar cu cel prevăzut pentru PNRR” pentru angajații din ministere implicați în procesul de aderare, relevă date analizate de Profit.ro.
Guvernul a decis decontarea de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, a cheltuielilor pentru investițiile la baza materială de reprezentare și protocol, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS).
Guvernul va compensa cu maximum 30% creșterea costului cu energia electrică și/sau gazul în perioada 1 februarie 2022 – 31 decembrie 2022, respectiv cu 25% valoarea cheltuielilor de exploatare din aceeași perioadă, în cadrul unei scheme de ajutor de stat pentru domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente. Schema va avea un buget estimat la 750 milioane euro și un număr estimat de 10.000 de beneficiari. Valoarea compensării pentru facturi nu va depăși 500.000 euro, iar pentru cheltuieli grantul va fi de maximum 2 milioane euro, dar firmele vor putea aplica pentru ambele compensări în limita a 2 milioane euro.
Guvernul va trebui să achite în următoare luni, până la începutul anului 2023, aproape 5,8 milioane de euro, drept cheltuieli estimative asociate procesului de aderare Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Executivul are în vedere și asigurarea unui ”cadru de salarizare stimulant, similar cu cel prevăzut pentru PNRR” pentru angajații din ministere implicați în procesul de aderare.
Companiile de stat la care statul este acționar unic sau majoritar și care nu au obținut în ultimii 2 ani venituri, conform obiectului principal de activitate, vor fi exceptate de la restricțiile de majorare a chletuielilor salariale impuse prin legea bugetului de stat. Guvernul a redactat o ordonanță de urgență care să permită majorări salariale și angajări la aceste companii, invocând siguranța alimentară, care poate fi pericilitată de situații de criză generate de calamități naturale, conflict militar sau pandemie, printre altele.
După pierderi de 7,5 milioane euro în 2020, RA-APPS, una din cele mai netransparente instituții din subordinea Guvernului și prin care se fac tranzacții cu imobile din proprietatea statului, promite să aibă pierderi în 2021 de ”doar” 6,6 milioane euro. Regia dă vina pentru pierderi și pe debitele restante ale misiunilor diplomatice, printre care și Ambasada Ungariei.
Transportatorul aerian național Tarom estimează pierderi de 230,13 milioane lei în acest an, la jumătate față de cele raportate în anul 2020, de 431,3 milioane lei. Veniturile totale preconizate pentru acest an sunt de 1,19 miliarde lei, aproape duble față de 2020. De asemenea, potrivit scenariului standard, considerat cel mai realist, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive.
Guvernul a ținut în primul trimestru deficitul bugetar semnificativ sub ținta programată pentru primele trei luni ale anului. Astfel, la trei luni, deficitul s-a situat la 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB), cu 9,08 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 23,72 miliarde lei (2,08% din PIB). Această evoluție nu a venit însă, dintr-o colectare mai bună, ci de pe urma unor cheltuieli semnificativ sub așteptări. Astfel, cheltuielile sub plan au fost cele pentru investiții, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele cu dobânzile și achizițiile de bunuri și servicii. Costurile cu salariile și pensiile, cheltuieli rigide, s-au situat în linia celor programate.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.
Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,16% din PIB, în timp ce veniturile ar urma să crească anul acesta cu circa 13%, iar cheltuielile cu aproximativ 5%, a declarat premierul Florin Cîțu. Guvernul are un program pe patru ani de stabilizare a finanțelor publice care ar trebui să coboare deficitul de la 9,8% din PIB anul trecut la 2,9% din PIB în 2024.